Am privit ieri cum se demola o casă veche în vecinătate. Și totul a căpătat dimensiuni tulburătoare, mai ales că înainte de asta văzusem videouri și poze cu ce se întâmplă în Ucraina. Nu îmi vine să cred că așa ceva este posibil, însă suferința este reală și la fel și pericolul. Când am scris nuvela ‘Sunt Veteran!’, m-am concentrat asupra experienței pe care a avut-o bunicul meu în cel de-al doilea război Mondial, dorindu-mi ca istoria să nu se repete și să învățăm cu toții din greșelile trecutului. Războaiele nu sunt niciodată duse pentru bunăstarea și prosperitatea oamenilor simpli, mai ales pentru că oamenii simpli sunt cei care își dau viața pe front. Vreau ca dorința de pace și liniște să se adeverească cât mai curând: ‘…. Îmi amintesc și acum gustul acela amar, ce nu se lăsa dus nici de apă și nici de pâine. Era frica. La un moment dat nici că mai știam de ce ne temem. De moarte, de foame, de sete, de schilodire, de păduchi? Nu văzusem niciodată roboți, dar auzis
Comentarii
Trimiteți un comentariu