Emilia Muller

Mulțumesc din toată inima invitatelor, moderatoarei și celor prezenți la eveniment! Am petrecut frumos, cu râsete, cu povețe, cu sinceritate, dar mai ales, cu umanitate. Găsiți aici link către live-ul evenimentului.

Nimeni nu poate face totul de unul singur, iar schimbarea atât de necesară în mediile de lucru va veni doar dacă suntem mai mulți să o cerem. Toate poveștile incluse în carte (de la interviuri, angajare, demisii și concedieri) sunt poveștile noastre. Nu ești singur, suntem mai mulți! Pe 8 octombrie, ora 18:30, Cărturești Modul ne primește cu brațele deschise și ne oferă cadrul de discuție. Veniți să vorbim despre ce ne demotivează și cum am putea să îmbunățățim lucrurile pentru a lucra în medii de lucru sănătoase. Un punct de plecare pentru discuție aveți dacă revedeți interviul cu Derrick.

În primăvară,  noua mea carte, „ Corpora ția. Tipologii și ghid de supraviețuire ”,   a pornit mișcarea pentru schimbare. Deoarece am primit întrebări și curiozități despre carte, i-am propus lui Derrick să le discutăm într-un interviu. Din pricina tipologiilor prezentate în carte, mulți credeau că aș fi de părere că nu există nici colegi, nici șefi și nici medii de lucru care nu sunt toxice. M-am gândit că cel mai bine pot dovedi contrariul printr-un interviu condus de un fost coleg. Interviul este în limba engleză, dar are subtitrări în limba română. Pentru a urmări interviul cu subtitrări, apăsați, vă rog, pe pătrățelul roșu și apoi pe YouTube (jos, pe dunga neagră) și o altă fereastră se va deschide. Am vorbit cu Derrick despre de ce este important să vorbim despre tipologiile care ne seacă de energie, de ce avem nevoie și cum putem iniția schimbarea în mediile de lucru   și care au fost inspirațiile mele   pentru cea mai recentă carte. Vizionare plăcută și vă aștept cu drag cu i

Numărul revistei Argeș din luna august a sosit cu încă o surpriză frumoasă. Mul țumirile merg către doamna Simona Fusaru.

Pe la finele lui 2010, am descoperit un extraordinar scheci cu Toma Caragiu. Nu știam pe atunci că aveam să strâng suficientă experiență cu lingăii (în cartea mea, categoria se numește Pupătorul) încât să-mi dea ghes să scriu o carte. Dar atunci am râs amar și m-am simțit răzbunată auzind despre Gârneață, cum probabil mulți cititori simt când citesc cartea mea ‚Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire’ .  Toate-s vechi și nouă-s toate, cum se spune. Reascultând acum scheciul, mi-am notat câteva fragmente, dar mai jos vă invit să-l ascultați pe inegalabilul Toma vorbind despre alpinism : De și ai riscuri și ca pom... mai vine unu ’ , mai te sap ă... te sapă și dacă nu ești pom. Iară ședință și li li li și la la la și li li li! Parcă nu-l știe că-i lingău. Îl știe, dar uite că-i merge. Mda, mai merge, din păcate! După ce am schimbat o părere, două, era să mă schimbe cu post cu tot. A știut pe ce potecă s-apuce ca să ajungă într-o poieniță cu salarizare maximă. Cât despr

Azi am trăit un moment similar cu cele de la decernarea premiilor Oscar. Dar fără rochia de gală. Nu mă impacientez, o păstrez, că cine știe?! Priveam videoul Alexandrei și m-a luat pe nepregătite să aud că romanul meu “ Cusătoresele ” este menționat la secțiunea Cea mai mare surpriză a anului. Dacă doriți să vedeți momentul, îl găsiți începând cu minutul 4 :51 din videoul de mai jos. Cea mai mare bucurie a unui scriitor este să fie citit. Mulțumesc, Alexandra , pentru bucuria de a-mi citi cartea și onoarea de a o prezenta și recomanda altor cititori interesați! Iar dacă doriți să vedeți recenzia pe care a făcut-o Alexandra cărții, vă rog să priviți videoul de mai jos începând cu minutul 3:31.