Prima mea întâlnire cu fantasticul

 


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ildiko despre romanul meu nepublicat, „Soarele din tine”

Imagine
Pe lângă sindromul impostorului, scriitorii se luptă cu mulți demoni. Eu mă lupt și cu superstiția de a nu vorbi despre cărțile la care lucrez, să nu care cumva să sperii șansele de publicare. Și iată, azi îmi arăt vulnerabilitatea. Dacă n-ar fi fost Ildiko, probabil că nu aș fi ieșit din zona mea de confort ; e greu, e tare greu să încerci să te lupți cu obiceiuri vechi. Dar iată că Ildiko a fost suficient de curajoasă și pentru mine și a vorbit nu doar într-un video, ci în trei, despre romanul meu, încă nepublicat, „Soarele din tine”. Mă simt onorată să fiu citită, susținută și încurajată într-o manieră atât de sinceră și frumoasă! O reverență, Ildiko! Videourile le găsiți aici: De la 14:17 – 15:30 și de la  26:32 – 27:44  De la 22:00 – 25:25 și de la  31 :16 – 35:11 De la  40:48 – 44:19 
Citiți mai multe

Cărți pe care le-am citit în 2025 și le recomand cu drag

Imagine
Dintre cărțile citite în 2025, cele de mai jos m-au încântat și le puteți lua în considerare dacă sunteți în căutare de  ‘ ceva bun de citit ’. Unde se odihnesc vulturii – Gabriel Chifu Nebuna dorință de a dansa – Elie Wiesel Liberă – Lea Ypi Elif Shafak – Râurile din ceruri   Întoarce-mă la mine & Rămâne-mi – Alex Andronic Ușa – Magda Szab ó Vizită în casa unui bărbat în absența soției sale – Adriana Bittel Singurătatea unei femei - Ileana Vulpescu Întoarcerea– Gabriela Dumitriu     S fârșitul șoaptelor – Ruta Sepetys Atât de târziu în zi – Claire Keegan Vânzătorul de crime – Fani Țurakova Viața areabonament pe toate liniile – Diana Popescu Mai mult ca trecutul – Ana Blandiana Creierul bilingv – Albert Costa Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte  – Alexandru Lamba Via ța fără frică – Bertrand Russell Puterea răului: Cum ne domină negativitatea și cum o putem supune voinței – John Tierney Bărbatul care  și-a uitat nevasta  – John O’Farrell Pr...
Citiți mai multe

Cartea mea, un obiect-bijuterie

Imagine
Când cartea pe care ai scris-o pleacă în lume, tu nu mai exiști. În sensul în care puterea pe care o aveai pe când era manuscris s-a năruit. Acum, cartea este propria sa stăpână, iar cititorii sunt îndreptățiți să le placă sau nu. Renunțând, mai mult nevoit, la control, înveți despre toleranță, în tușe pe care nici nu le bănuiai. Într-un mod egoist, controlul revine la autor când află că munca sa este apreciată, aplaudată sau promovată. Așa că m-am bucurat foarte tare să recapăt controlul (din fericire, pentru carte, recăpătarea asta este de scurtă durată ; și tot din fericire, pentru mine de data aceasta, am trăit de câteva ori bune anul acesta recăpătarea de control), când am ascultat-o pe Aditi vorbind despre cel mai recent roman, „Laura Rise-Deținută” . Apoi, laudele s-au sedimentat și au făcut loc unui alt sentiment, mult mai frumos și mai trainic. Recunoștința. Când dragul tău de carte se oglindește în dragul altuia de carte, înțelegi că ești înțeles. Și cine nu vrea să fie î...
Citiți mai multe